HĂRȚUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în luna august 2020, Legea care interzice hărţuirea la locul de muncă, acest comportament putând fi sancţionat cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 15.000 de lei.

Potrivit legii, organizaţiile vor avea obligaţia de a asigura măsuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor de hărţuire psihologică şi pot fi sancţionate cu până la 50.000 de lei în situaţiile în care această obligaţie nu este respectată. Legea mai prevede amenzi pentru situaţiile în care organizaţiile instigă la hărţuire – acestea fiind cuprinse între 50.000 şi 200.000 de lei.

„Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale şi acţiuni sau gesturi.

Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă”, se arată în lege.

Potrivit altui articol, fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală.

„Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă”, mai arată legea.

Pe data de 10 august 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati.

Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 se completează după cum urmează:

Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

a) conduita ostila sau nedorita;

b) comentarii verbale;

c) actiuni sau gesturi.

Constituie hartuire morala la locul de munca orice comportament care, prin caracterul sau sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru. In intelesul prezentei legi, stresul si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de munca lipsit de acte de hartuire morala. Niciun angajat nu va fi sanctionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesionala, promovare sau prelungirea raporturilor de munca, din cauza ca a fost supus sau ca a refuzat sa fie supus hartuirii morale la locul de munca.

Angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca raspund disciplinar, in conditiile legii si ale regulamentului intern al angajatorului. Raspunderea disciplinara nu inlatura raspunderea contraventionala sau penala a angajatului pentru faptele respective.

Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.

Este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.

Angajatul, victima a hartuirii morale la locul de munca, trebuie sa dovedeasca elementele de fapt ale hartuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, in conditiile legii. Intentia de a prejudicia prin acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca nu trebuie dovedita.

Potrivit legii, angajatii care isi hartuiesc colegii si angajatorii care nu iau masuri pentru a preveni hartuirea la locul de munca risca amenzi uriase.

Constituie contraventie hartuirea morala la locul de munca savarsita de catre un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnitatii unui alt angajat, si se pedepseste cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda:

• de la 30.000 lei la 50.000 lei neindeplinirea de catre angajator a obligatiilor prevazute la art. 2 alin. (5^5) – nerespectarea de catre angajator a obligatiei de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca
• de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6) – este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.

Ori de cate ori va constata savarsirea unei fapte de hartuire morala la locul de munca, instanta de judecata poate, in conditiile legii:

• sa dispuna obligarea angajatorului la luarea tuturor masurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca cu privire la angajatul in cauza;
• sa dispuna reintegrarea la locul de munca a angajatului in cauza;
• sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unei despagubiri in cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
• sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unor daune compensatorii si morale;
• sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologica de care angajatul are nevoie, pentru o perioada rezonabila stabilita de catre medicul de medicina a muncii;
• sa dispuna obligarea angajatorului la modificarea evidentelor disciplinare ale angajatului.

La articolul 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, se introduce un nou alineat: “Hartuirea morala la locul de munca pe criteriul de sex este interzisa. Dispozitiile Ordonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator”.

In Codul Muncii sunt prevazute amenzi pentru hartuire si discriminare la locul de munca, dupa ce Legea 151/2020 pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, care introduce si defineste discriminarea si hartuirea, a fost publicata in Monitorul Oficial.

Potrivit Legii nr. 151/2020, orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.

Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile enumerate mai sus, care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Nerespectarea dispozitiilor se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 20.000 lei.

Si Codul Penal defineste hartuirea in art. 208, insa nu face o referire directa la posibilele abuzuri facute de superiori sau de colegi la locul de munca. Totusi, hartuirea sexuala este recunoscuta ca infractiune in art. 223 din Codul Penal si definita ca „pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare”.

Ce poate face un angajat daca este hartuit moral?

Odata ce intelege legislatia, un angajat trebuie sa si poata dovedi abuzul moral la care este supus. Tipurile de probe acceptate de lege includ:

• dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile);
• inregistrarile video;
• inregistrarile audio;
• fotografiile;
• declaratiile.

Avand la dispozitie aceste dovezi, angajatul poate sesiza Inspectia Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).

Cei de la Inspectia Muncii pot efectua un control neanuntat la sediul angajatorului, fara a dezvalui insa motivul controlului sau identitatea celui care a facut reclamatia. Si CNCD are abilitatea de a sanctiona atat hartuitorul, cat si institutia angajatoare care a tolerat acest comportament.

In cazul hartuirii sexuale (considerata o infractiune conform Codului Penal), victima se poate adresa direct instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala.

Daca hartuirea la locul de munca a fost dovedita, angajatul poate cere despagubiri in instanta si restituirea postului ocupat anterior (in situatia in care abuzurile au dus la pierderea locului de munca).

Cum poate fi prevenita hartuirea morala la locul de munca?

Responsabilitatea de a preveni bullyingul si mobbingul la locul de munca revine in primul rand angajatorilor. Managerii din orice organizatie trebuie sa creeze un climat psihosocial stabil, dar si sa ia o serie de norme si politici organizationale care sa descurajeze si sa sanctioneze in mod drastic orice forma de hartuire.

Inca din prima zi de munca, un angajat trebuie sa citeasca un regulament intern, care cuprinde reguli si norme, inclusiv impotriva bullyingului. In continuare, angajatii pot fi instruiti asupra pericolelor hartuirii morale prin diverse traininguri si workshopuri.

Nu in ultimul rand, managerii trebuie sa ofere in permanenta un exemplu pozitiv prin comportament adecvat si atitudine respectuoasa, dar si prin instituirea unor reguli minime de politete. De asemenea, reducerea stresului ocupational este o metoda eficienta de a minimiza riscul comportamentelor abuzive la locul de munca.

Un articol elaborat în cadrul Campaniei pentru nediscriminare din cadrul proiectului ”Dezvoltare integrată în comunitatea marginalizată din Miercurea Sibiului”, Cod SMIS 115001.

”Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României”